19 ianuarie 2009 
După vreo două săptămîni în care am fost nevoit să-l laud permanent pe realizatorul acestui site, pentru a mă bucura de bunăvoinţa sa, a venit şi momentul în care mi-am cîştigat dreptul la parole şi, prin urmare, la o relativă libertate de expresie.
Cu această libertate de expresie la purtător şi cu o foarfecă virtuală în mînă mă îndrept acum spre panglica ce mă desparte de inaugurarea site-ului www.teodorovici.ro.
Înainte de asta însă, mulţumirile. N-am o listă lungă. Dar nici n-am cum să evit trecerea pe această listă, fie ea şi atît de scurtă, a lui Victor Jalbă-Şoimaru, realizatorul site-ului, care, muncind cu elan creator şi abnegaţie, a depus toate eforturile pentru propăşirea numelui meu pe ogoarele virtuale. Omagiul meu fierbinte. Şi mulţumiri oneste.
Acestea fiind spuse, panglica e tăiată, deci nu-mi rămîne decît să vă invit pe toţi să treceţi din cînd în cînd şi pe la mine. Eu vă aştept cu toată bucuria.
14 comentarii 
E-mail
RSS
Articole
“Celălalte poveÅŸti” încă nu, dar în rest, până acum … chapeau bas!
Ţin minte că printre primele Dilemateca pe care le-am cumpărat, dacă nu chiar prima, aveau un interviu cu tine şi habar n-aveam cine eşti. Atât.
@octav
tnx. primul comentariu e al tău ÅŸi-mi vine să fac ceva special: dacă nu o bere, deÅŸi cine ÅŸtie?, mi-ar face plăcere să-Å£i trimit “Celelalte poveÅŸti” imediat ce apar. aÅŸtept să mai treci pe-aici…
Salutare, Lucian. M-am tot întors pe vechiul tău blog, dar uite unde ai re-apărut, chiar mă bucur!
@ski
Salutare, M. Da, am cam plecat de pe vechiul meu blog, incerc sa ma regasesc pe-aici. Numai ca o sa fiu totusi mai putin blogger aici. Pina la urma, nu cred ca am de comunicat lumii prea multe stiri despre mine, ca s-ar cam plictisi
. Ma bucur ca m-ai gasit, te mai astept.
Aa, uitam: frumos Efes-ul. L-am vazut si eu vara trecuta si mi-ai stirnit nostalgii cu pozele tale.
ahahahah, scriam un editorial… exact despre nostalgie. ce ciudat, ce bizar, ce coincidenţă. ai pierdut WC-ul public de la Efes? da’ talpa?
coincidenta cu nostalgia, da. dar despre veceu’ public de la efes, cu regret trebe sa recunosc ca nu stiu nimic. nu l-am vazut. nasol, nu? si n-am intrat nici acolo unde erau casele bogatilor… oricum, incredibil!
nu pot să încarc poze la tine, aşa că-ţi las un link cu WC-ul public din Efes: http://picasaweb.google.com/vakulovski/TURCIAPasariAnimale200812200901#5291972877191983650
(într-o călătorie f. important e ghidul, nici noi n-am avut noroc, noroc c-am citit mult înainte)
tnx pentru link. stii, eu fac un pic altfel calatoriile: refuz sa ma informez (sotia mea mai triseaza din cind in cind si-si culege informatii insa), refuz ghizii, ma bazez numa’ pe ce descopar eu. nu stiu de ce fac asta, asa am facut intotdeauna. si pe urma ma aleg numai cu regrete. mi s-a intimplat sa vad cite-un documentar pe discovery si sa-mi dau si eu seama ce-am vizitat de fapt
. pe bune, nu exagerez deloc. am o groaza de povesti dintr-astea, cu locuri prin care am fost si am aflat pe urma ce sint. de exemplu, pe valea loirei, am descoperit mormintul lui leonardo da vinci (martor: florin lazarescu) total din intimplare. sa vezi ce guri am cascat eu si laza cind ne-am dat seama! si altele de genu’ asta…
dap’ tu poate ai 7 vieÅ£i, dar eu nu mă bazez pe asta. ÅŸi eu – aÅŸa informat cum am fost – am pierdut bordelul din Efes, adică ÅŸtiam că e undeva lîngă bibliotecă ÅŸi că nobilii aveau o legătură secretă din bibliotecă în bordel (ÅŸi invers), dar n-am ÅŸtiut care anume e bordelul. apoi, cînd am văzut pozele pe care le-am făcut ÅŸi m-am uitat pe albumul pe care mi l-am cumpărat am văzut că de fapt i-am făcut ÅŸi poză – tot un fel de descoperire. dar dacă nu ÅŸtiam dinainte de bazinul cu aburi al Cleopatrei din Pamukkale precis că n-aveam de unde să ÅŸtiu că ăla era locul ei preferat de înotat, dacă n-aÅŸ fi ÅŸtiut că Strîmtoarea Dardanele uneÅŸte (sau separă) Europa de Asia ÅŸi că Leander o traversa înot ca să ÅŸi-o tragă cu Hero, care era pe cealaltă parte, ÅŸi asta… pînă la moarte, că l-a prins o furtună ÅŸi s-a dus la fund, dacă n-aÅŸ fi ÅŸtiut astea Strîmtoarea Dardanele ar fi fost pt mine fix… o apă ÅŸi atît. dar plăcerea descoperirii cu talpa e mult mai puternică, asta cam aÅŸa e
Prima chestie pe care o leg de numele tau este “Atunci i-am ars doua palme”. Eram clasa a 11 sau a 12-a (nu mai stiu), si aveam la vreme respective pile la biblioteca din orasul natal si primeam automat cam toate cartile noi care veneau. O vreme, am citit cam tot ce a insemnat Ego.Proza. Si tin minte cartea ta, in special, pentru ca a declansat isteria “arsului de palme” intr-o clasa de real. a mers asa, din mana in mana, din banca in banca.
Una peste alta, astept noul volum si felicitari pentru site. E fain tare.
@Oana D
iti dai seama ca e foarte placut sa citesc un asemenea mesaj. Tnx pt aprecierile fatza de site. N-am cum sa-mi doresc altceva, drept sa-ti spun, decit ca noul volum sa-ti placa si mai mult, ba chiar mult mai mult, decit “Atunci i-am ars…”
Succese!
@silvius
multumesc mult. sa speram, nu?
Lucian, tot incerc sa mi te amintesc de la scoala din Dornesti. Si nu reusesc. Sa nu fi facut tu ceva notabil pe atunci? Oricum am pentru ce-ti multumi. Mi-ai folosit la un master in psihologie (si te-am citat corect la si te-am pus la bibliografie!). Oricum scrii remarcabil si, ca dornesteanca sunt mandra, de tine.
Cristina