Cei care au citit pînă acum Celelalte poveşti de dragoste au observat că în multe secvenţe ale cărţii personajul-narator face referire la diverse muzici – şi mi-au transmis observaţia asta. Şi-acum, iată, mă deconspir: măcar în privinţa asta cartea are ceva autobiografie. Pentru că, pe parcursul scrierii, am ascultat eu însumi muzicile respective. Pe unele – pentru că m-a trimis povestirea la ele. Pe altele – pentru că-mi plac şi, prin urmare, le-am vrut acolo.

Nu-mi dau seama cum sună asta, dar o să dau mai jos mai întîi link-uri către piesele care apar în carte, dar şi către cîteva piese dintre cele care au intrat în versiunile de parcurs ale cărţii, însă au dispărut în cea finală . Recunosc deci, mi-am scris cartea de cele mai multe ori cu fond sonor. (Ba chiar recunosc şi mai multe: am făcut-o sorbind din cînd în cînd şi dintr-un pahar de J&B.) Pe de altă parte, veţi vedea, piesele sînt foarte diferite între ele. Într-un fel sau altul, cartea la care am scris le-a legat pentru mine.

Piese menţionate-n carte:

• Leonard Cohen – Dance me to the end of love
  
• Leonard Cohen – Democracy
• Monty Python – Always look on the bright side of life (din Life of Brian)
• World Party – She’s the one
• Queen – Love of my life
• BZN – Dance, dance, dance
  
• Bob Dylan – One more cup of coffee
• The Doors – The end
• Glenn Gould – din Bach

Piese menţionate doar în versiunile de parcurs ale cărţii:

• Lisa Ekdahl – Vem vet
• Wilhelm Kempff – din Beethoven
• Herbert Von Karajan – din Dvorak
• Ţapinarii – Sînt fericit
• Blackfield – End of The World
• Mary Hopkins – Those were the days
• Leonard Cohen – A Thousand Kisses Deep

Ei, cam astea-s. Un fond muzical pe care l-am avut eu. Habar n-am motivul exact pentru care vi le-am postat. Probabil n-au prea mare importanţă, au avut doar pentru mine în momentul scrierii, dar mi-am zis că nici nu strică să vi le ofer aici spre reascultare.