16 februarie 2009 
Cei care au citit pînă acum Celelalte poveşti de dragoste au observat că în multe secvenţe ale cărţii personajul-narator face referire la diverse muzici – şi mi-au transmis observaţia asta. Şi-acum, iată, mă deconspir: măcar în privinţa asta cartea are ceva autobiografie. Pentru că, pe parcursul scrierii, am ascultat eu însumi muzicile respective. Pe unele – pentru că m-a trimis povestirea la ele. Pe altele – pentru că-mi plac şi, prin urmare, le-am vrut acolo.
Nu-mi dau seama cum sună asta, dar o să dau mai jos mai întîi link-uri către piesele care apar în carte, dar şi către cîteva piese dintre cele care au intrat în versiunile de parcurs ale cărţii, însă au dispărut în cea finală 
. Recunosc deci, mi-am scris cartea de cele mai multe ori cu fond sonor. (Ba chiar recunosc şi mai multe: am făcut-o sorbind din cînd în cînd şi dintr-un pahar de J&B.) Pe de altă parte, veţi vedea, piesele sînt foarte diferite între ele. Într-un fel sau altul, cartea la care am scris le-a legat pentru mine.
- Leonard Cohen – Dance me to the end of love
- Leonard Cohen – Democracy
- Monty Python – Always look on the bright side of life (din Life of Brian)
- World Party – She’s the one
- Queen – Love of my life
- BZN – Dance, dance, dance
- Bob Dylan – One more cup of coffee
- The Doors – The end
- Glenn Gould – din Bach
Piese menţionate doar în versiunile de parcurs ale cărţii:
- Lisa Ekdahl – Vem vet
- Wilhelm Kempff – din Beethoven
- Herbert Von Karajan – din Dvorak
- Ţapinarii – Sînt fericit
- Blackfield – End of The World
- Mary Hopkins – Those were the days
- Leonard Cohen – A Thousand Kisses Deep
Ei, cam astea-s. Un fond muzical pe care l-am avut eu. Habar n-am motivul exact pentru care vi le-am postat. Probabil n-au prea mare importanţă, au avut doar pentru mine în momentul scrierii, dar mi-am zis că nici nu strică să vi le ofer aici spre reascultare.
7 comentarii 
E-mail
RSS
Articole
