3 februarie 2010 
După aşteptări seculare care au durat cîteva luni, am primit ieri o veste care mi-a făcut bine. Bănuiesc că nimeni n-a urmărit secţiunea TRADUCERI a site-ului de faţă. Acolo am tot operat nişte modificări, neştiut de nimeni 
, privind actualele şi viitoarele traduceri ale romanului Circul nostru vă prezintă:.
Mai întîi, evident, a trebuit să trec apariţiile deja produse în State (Our Circus Presents…) şi în Ungaria (Cirkuszunk bemutatja:). Apoi, am fost nevoit să elimin preconizata apariţie în Italia, întrucît editura Zonza, la care urma să fie publicată cartea, a cam dat faliment, se pare. Sau poate nu, cert e că, depăşindu-se nişte date contractuale, am luat decizia să anulez respectivul contract. Nu am fost foarte trist (scuzaţi cinismul), mai ales că, în momentul de faţă, cartea e în discuţii avansate la o altă editură italiană.
În fine, într-un colţişor, tot la viitoare apariţii în alte limbi, am trecut cu timiditate interesul consistent pe care îl arăta deja cărţii o editură din Cairo. Sphinx îi zice şi parcă nici nu putea să se numească altfel. Cu timiditate, ziceam, pentru că, deşi ei confirmaseră că sînt hotărîţi să publice romanul meu, iar Polirom-ul le trimisese contractul, pînă ieri încă nu sosise contrasemnarea. Adică oficializarea. Ieri hîrtiile au venit, iar eu mă bucur cumva copilăreşte. Sincer, nu ştiu cît de importantă e editura asta pe piaţa arabă, ştiu doar că „la bază” sînt o agenţie literară – destul de vioaie, de altfel. Pe plan editorial, habar n-am – nici n-aş prea avea cum să ştiu încă.
Mă stîrneşte însă ideea de a avea o carte tradusă în arabă. Şi perspectiva, deloc certă, e adevărat, de-a susţine nişte lecturi pe-acolo, prin Egipt. Plus, cel mai mult, impactul pe care l-ar putea avea cartea mea, destul de ciudată ca temă abordată, în acea zonă. Nu mă refer la vreun „mare impact”, nu asta îndrăznesc eu să sper, ci pur şi simplu la reacţia imediată, a unor (fie şi cîţiva) cititori, la o carte care se axează totuşi pe chestiunea sinuciderii. Din perspectiva asta se justifică, probabil, „stîrnirea” despre care vorbeam – şi aşteptarea mea devine, astfel, ceva mai intensă chiar decît aşteptarea apariţiei cărţii în SUA.
Deocamdată, n-am cu ce să dezvolt prea mult subiectul. Aşa că mă opresc, punctînd şi pe blog bucuria asta proprie, destul de circumspectă încă. Cînd o fi să se producă şi publicarea propriu-zisă, o să vă mai dau amănunte. Dacă o să vă intereseze, bineînţeles. Iar cînd o să am finalizată traducerea, promit să postez un fragment. Sînt convins că abia aşteptaţi să-l citiţi…
6 comentarii 
E-mail
RSS
Articole
